Fazanul - istorie completa

Fazanul este originar din Asia. Denumirea stiintifica (Phasanius colchicus) are o legatura directa cu zona de provenienta si de raspindire a fazanului.

Intre lanturile muntoase din Caucaz, exista o zona depresionara, care se intinde pina la Marea Neagra, zona geografica care purta in trecut denumirea de Colchis ( Colchida ). Potrivit legendei, fazanul a fost adus in Europa, prin Grecia, de catre membrii expeditiei lui Iason care au navigat pina in Colchida ca sa aduca de acolo lina de aur
In continentul asiatic, incepind de la Marea Neagra si pina in Extremul Orient, inclusiv Japonia, Taiwan si Coreea, zoologii deosebesc nu mai putin de 42 subspecii de fazan

Pentru vinatoarea din tara noastra, numai 3 dintre acestea sunt importante:

fazanul comun

fazanul gulerat

fazanul mongolic

Alaturi de aceste 3 subspecii, mai gasim in tara noastra, fazanul formosan ( formosanus ) si fazanul verde ( japonez ). Produsul incrucisarilor dintre membrii acestor subspecii se numeste generic "fazan de vinatoare". In prezent pe terenurile de vinatoare, nu mai traieste practic specia pura de fazan comun. De aceea si coloritul pasarii are mari variatii de la o zona la alta.

Fazanul comun
Este originar de pe malul estic al Marii Negre, find adus in Europa de greci si romani. Este mai mic la corp decit fazanul gulerat si cel mongolic, si spre deosebire de acestia, nu are guler alb. Culoarea generala este mai inchisa - pe cap si git - verde metalic, batind in albastru, in rest fondul este rosu inchis si aripile brune - vrezui. Coada prezinta dungi transversale inchise. Fazanul comun este mai putin prolific decit celelate 2 subspecii, dar este cu mult mai rezistent, necesitind ingrijiri reduse din partea omului.

Fazanul gulerat
Este originar din extremitatea de est a Chinei, fiind adus in Europa in prima jumatate a secolului 19. Cum arata si numele, fazanul are un guler alb, care la spate este mai ingust si in fata de regula intrerupt. Spatele este brun deschis, supracodalele albastrui, iar coada mai deschisa - galbena cenusie. Caracteristica ii este culoarea in general mai deschisa. Fazanul gulerat este mai mare la corp, oua mai de timpuriu si se preteaza foarte bine la cresterea artificiala in tarcuri. In natura este mai greu adaptabil, in primul rind datorita culorii sale mai deschise, care il expune rapitoarelor. Cere ocrotire si ingrijire mai intense decit fazanul comun, altfel dispare.

Fazanul mongolic
A fost adus in Europa, pentru prima data, in jurul 1900, in Anglia. Originar din centru Asiei ( Turkmenistan ). Este cel mai mare fazan din Romania, cocosul atingind 1,5 kg sau si mai mult.. Capul si gitul ii sunt de culoare verde - bronz, pieptul bronzat. Culoarea generala ii este mai inchisa decit decit la cel gulerat si mai deschisa decit la cel comun. Gulerul alb nu este continuu ci in forma de semiluna pe fiecare latura a gitului. Se caracterizeaza printr-o mar erezistenta la excesele climaterice, fiind originar dintr-o regiune cu clima excesiv continentala. Destul de prolific.
**********

O subspecie des intilnita in Romania este fazanul tenebros ( tenebrosus ) sau fazanul verde inchis. Acesta este confundat de multe ori cu fazanul japonez, insa acesta din urma are o nuanta verzuie si este mai mic la corp. Intre tenebros si fazanul de vinatoare se produc incrucisari, incit pe terenul de vinatoare se pot intilni "tenebrosi" de diferite intensitati in ceea ce priveste culoarea inchisa Aparitia unui tenebros in orice tablou de vinatoare este un dA©cor in plus si un prilej de bucurie si satisfactie pentru orice vinator

Alte generalitati despre fazan

Glasul cocosului de fazan este un tipat, care sa poata fi auzit seara cind se urca in arbori pentru dormit, dimineata in zori cind coboara, ori de cite ori se considera amenintati de vreun pericol si in perioada de imperechere. Femela scoate si ea un ticait usor, iar in copac se urca fara sa dea glas. Dintre simturi cel mai dezvoltat pare a fii vazul, apoi auzul.
Localizarea fazanului in teren depinde de anotimpuri. Primavara cind vegetatia incepe sa se ridice si sa ofere adapost, fazanul iese la cimp, la inceput la culture de paioase si mai tirziu in porumbisti. Cind porumbul se usuca si frunzele incep sa faca zgomot la adierea vintului, fazanul iese si cauta ierburile uscate, grupurile de maracini, desurile, etc. Toamna cind cimpul este dezgolit fazanul se retrage din nou la adapostul padurii, iar in lipsa acestuia in stufarisuri, culturi de protectie si orice vegetatie care ii poate oferi adapost. Manifesta o slaba fidelitate fata de locul unde a crescut.
Vanatoarea la fazan cu vanatorii in linie
Este o excelenta metoda de vinatoare, pentru grup restrins de vanatori, fara caine. Tehnica este simpla, constind in principal din formarea unui lant de vinatori si gonaci intercalate care inainteaza peste camp si trag in fazanii ce se ridica.
Regulile principale care trebuiesc respectate:

distanta dintre vanatori sa fie de 30-40 m si 1-2 gonaci intre doi vanatori

linia vanatorilor sa fie dreapta, atit iesirea inainte din linie cit si raminerea in urma pot produce accidente de vinatoare

nu trebuie alergat, cimpul trebuie batut temeinic; nu se striga

cind se va impusca o piesa, linia de vinatori se opreste, pentru ca piesa sa fie recuperata

cind cocosul se ridica in fata vinatorului, tirul este mai usor decit daca fazanul trece in zbor. Nu se trage prea aproape pentru ca se poate strica piesa foarte usor

Mistretul - placerea vanatorii

Dat fiind larga sa raspandire geografica, mistretul fiind prezent nu numai la munte sau deal ci si in parchetele de padure de la ses, in lunca si Delta Dunarii, vanatoarea la mistretul este una din cele mai importante si cautate partide de vinatoare din Romania. In regiunea de deal, de unde iepurele sau fazanul lipsesc, mistretul este principalul vinat pentru vanatorii locali. Avind o perioada de vanatoare generoasa, din august si pina in februarie, mistretul face obiectul multor tehnici de vanatoare. Astfel, deosebim:

Vanatoarea la goana la mistret

Goana este cea mai folosita tehnica in vanatoarea de mistret. Sunt citeva conditii de reusita care se impun a fii stiute de cei care organizeaza sau care participa la o goana de mistret:

inainte de inceperea vanatorii, sa se stabileasca cu precizie in ce portiune de padure se presupune a sta turma de mistretii in aceea zii. Aceasta se realizeaza prin inconjurarea diferitelor portiuni din padure si cercetarea urmelor pe zapada. Daca nu este zapada, rezultatul vanatorii poate fii nesigur, din acest punct de vedere. O alta varianta este aceea a hranirii complementare cu porumb, cu 3-4 zile inainte de data vanatorii ( asta mai ales la ses )

in terenurile acidentate sa fie cunoscute trecatorile mistretilor si directia in care se adapostesc, cind sunt stirniti. In general in alta directie nu vom reusi sa-i manam indiferent de numarul gonacilor

sa se tina cont de directia din care bate vintul si deplasarile vanatorilor in teren sa se faca in liniste
: Goana la mistret se poate face cu gonaci sau cu caini. Cea mai practicata goana la mistret este cea mixta - si cu gonaci si cu caini. Cainii trebuie sa fie din cei care gonesc exclusiv la mistret si nu iau urma caprioarei, iepurelui, vulpii, etc Se recomanda exemplare canine de talia mica - mijlocie, cu viteza, anduranta si, lucru foarte important, care nu ataca frontal vanatul. Rasele de hartuitori folosite frecvent in Romania sunt Copoiul Ardelenesc (plus metisii acestora ), Fox terrierul, Jagdterrierul, etc
Mistretii tineri sunt manati bine de caini; cei batrini au de multe ori tendinta de a ataca haita de caini, in acest caz impuscarea vanatului facindu-se de aproape, de catre un vanator cu experienta, care sa stie sa protejeze cainii, sub foc.
Daca s-a descoperit o urma proaspata de porc, atunci se va intra cu cainele in goana pe aceasta urma. Cainii sunt folositori caci ajuta la descoperirea si scoaterea din des a porcilor, apoi imprastie turma, astfel incit mistretii ajung la mai multi vanatori. Pe de alta parte folosirea cainilor implica si niste neajunsuri, dintre care cel mai mare este faptul ca manati de caini, mistretii ajung in mare viteza pe linia vinatorilor, ingreunind in acest fel tirul acestora

Pinda clasica

Panda la mistret se face de regula, noaptea, in august - septembrie, in lanurile de porumb sau linga terenurile cultivate cu cartofi. Succesul este mai sigur daca se identifica din timpul zilei trecatoarea porcilor de la locul de odihna catre terenul agricol. In punctele des frecventate se recomanda amenajarea de observatoare inalte, plasate lateral cu 20-30 metri fata de "partia" mistretilor, pe cit posibil cu lumina lunii in spate
Metoda are neajunsul unui tir pe lumina slaba, de cele mai multe ori fiind greu de identificat piesele valoroase. Se pot comite si greseli impuscindu-se animale domestice sau, extreme de grav, oameni In ultimul rind, se raneste vanat, care pina dimineata se altereaza, neputind fii urmarit pe intuneric

Pinda la nada

Panda la nada se face in locurile de hranire acolo unde se amenajeaza special standuri de panda. Locurile de hranire cu nada trebuie aprovizionate sistematic incepind din vara. La inceput mistretii vor frecventa aceste locuri numai pe timp de noapte, dar cu timpul, pe fondul asigurarii linistei necesare in fond, vor veni la hrana inainte de a insera.
Nu trebuie sa existe confuzia intre vanarea la locurile de hranire complementara, pe timp de iarna ( gest lispit de etica ) si aceasta vanatoare la nada. In astfel de locuri se amenajeaza de regula si observatoare inalte, iar locul este folosit numai pentru vanatoare

Pinda la rimatura

Mistretii au obiceiul de a continua ramatul seara acolo unde au ramat in dimineata precedenta. Urma proaspata de ramatura gasite in padure pe timpul zilei, ne poate aduce seara turma de mistretii drept in catarea pustii. Este in schimb nevoie de liniste si vanatul sa nu fie tulburat pe timpul zilei.

Vanatoarea pe urma

Daca ninsoarea a incetat in cursul noptii, atunci dimineata pe zapada moale, mergind in liniste, pe urma proaspata, se poate impusca mistretul in culcus. Nu se incepe mersul inainte de ora 9-10 cind mistretii s-au culcat. Este o metoda de vinatoare sportiva si foarte palpitanta. Daca se ia o urma veche ( de seara ) vinatorul umbla mult, calcind peste tot unde a umblat mistretul noaptea

Sfaturi practice

Oricare ar fii metoda de vinatoare, se ocheste in torace, in partea situate sub linia mediana longitudinala ( de-a lungul corpului ). Nu se trage din fata deoarece este dificil sa nimeresti direct in creier. Lovit in falca mistretul se duce si moare undeva, dupa citeva zile, de foame Mistretul este rezistent la focul de arma. Urmarit imediat ce este lovit, isi aduna puterile si pleaca departe. Se recomanda sa asteptam 1-2 ore dupa foc si apoi sa luam urma de singe in urmarirea piesei lovite. De asemenea se intimpla ca, atins fiind de glont, dupa ce a cazut si se zbate, sa se ridice si sa plece la kilometrii distanta, fara sa mai poata fii gasit. De aceea se recomanda sa se repete focul imediat ce mistretul s-ar ridica in picioare Mistretii impuscati se altereaza mai repede decit orice alt vinat. Toamna ajunge sa stea o singura noapte dupa impuscare, ca toata carnea sa se altereze. De aceea eviscerarea trebuie facuta rapid, apoi animalul atirnat de bot se lasa la racit. Se fac taiaturi la toate cele 4 picioare, pentru scurgerea rapida a singelui. Toracele se mentine deschis cu un bat de lemn. Cind se impusca mai multi mistreti odata atunci, la transport, nu trebuiesc pusi in caruta sau masini, unul peste altul.